{RO} Gazda – Stephenie Meyer

1. “Cand ne gandeam la noua planeta-Pamantul, uscat, cariat si plin de locuitori atat de violenti si de distructivi incat abia daca ni-i puteam imagina-oroarea noastra era uneori umbrita de nerabdare. Povestile s-au axat cu repeziciune pe noul si palpitantul subiect.

Razboaiele-razboaie! Noi sa trebuiasca sa luptam!-au fost initial descrise cu acuratete, pentru ca mai apoi sa fie infrumusetate si sa devine fictiune.
Cand povestile au inceput sa intre in conflict cu informatiile oficiale primite, evident ca le-am dat crezare ultimelor.
Dar se sopteau urmatoarele: gazdele erau atat de puternice incat sufletele erau obligate sa le abandoneze. Gazde ale caror minti erau atat de puternice incat nu puteau fi complet anihilate. Suflete care capatasere personalitatea trupului, in loc sa fie invers.Povesti. Zvonuri crunte. Nebunie.”

2. “Stiam ca inceputul se va simti la fel ca sfarsitul.
Dar de data aceasta sfarsitul a fost o supriza mai mare ca oricand. Mai grozav decat oricare sfarsit pe care mi-l amintisem in cele noua vieti. Mai mare, mai grozav decat a sari intr-o cabina de lift. Nu ma asteptasem sa am amintiri, nu ma asteptasem sa am ganduri.
Ce sfarsit era acesta?”

3. “Amintirea care nu-mi apartinea era atat de inspaimantator de puternica si clara incat mi-a scapat de sub contol-a coplesit detasarea, faptul ca stiam ca este doar o amintire, si nu eu. Absorbita de iadul care a fost ultimul minut din viata ei, eu am fost ea si amandoua fugeam.

O contributie Roxana Radu