Haruki Murakami
-
{EN} South of the Border, West of the Sun – Haruki Murakami
1. “Parents who don’t get along very well end up having only one child. It made me so sad when I heard that.” 2. “The me that’s here now has been brought up without any brothers or sisters. If I did have brothers or sisters I wouldn’t be the me I am. So it’s unnatural for the me that’s here before you to think about what it’d be like to have brothers or sisters…” 3. “After a certain length of time has passed, things harden up. Like cement hardening in a bucket. And we can’t go back anymore. What you want to say is that the cement that makes you…
-
{RO} Pădurea norvegiană – Haruki Murakami
1. “<<Moartea nu se află la polul opus al vieţii, ea face parte din viaţă.>> Transpus în cuvinte, pare un clişeu, dar atunci nu erau doar cuvinte, ci golul din sufletul meu. Moartea există. Ea există în prespapier, în mingile roşii şi albe de pe masa de biliard. Noi trăim şi o inspirăm în plămâni ca pe nişte firicele mici de praf.” 2. “Când te împresoară nenumărate posibilităţi, cel mai greu lucru este să-ţi bagi capul în nisip ca struţul.” 3. “- Cauţi dragostea perfectă? – Nu chiar. Nici vorbă să ţintesc la aşa ceva. Pe mine mă fascinează egoismul. Egoismul perfect. De exemplu, eu îţi spun acum că vreau…
-
{RO} Kafka pe malul mării – Haruki Murakami
1. „Când am împlinit cincisprezece ani, am fugit de acasă spre un oraş necunoscut şi îndepărtat şi am ajuns să locuiesc într-un ungher de bibliotecă. Poate că sună a poveste de adormit copiii, dar nu este deloc aşa. Sub nici o formă.” 2. „Peste o sută de ani, probabil că toţi oamenii de aici (inclusiv eu) vor fi dispărut de pe faţa pământului şi se vor fi transformat în cenuşă sau praf. Mă cuprinde un sentiment straniu la acest gând. Încep să văd totul ca pe nişte fantasme efemere, gata să se destrame la prima suflare de vânt. Îmi întind mâinile şi le privesc. La ce mă zbat atâta ?…