{RO} Crima si pedeapsa – Feodor Mihailovici Dostoievski

1. „Totul, totul e in mainile omului si el lasa totul sa ii scape numai si numai din pricina lasitatii… asta este o axioma… Sunt curios sa stiu: de ce anume se tem mai tare oamenii? Sa faca un pas nou, sa rosteasca un cuvant nou, nemairostit, de asta se tem ei mai tare!…”

2. „ Dar mizeria, stimate domn, mizeria este un viciu. In saracie mai pastram inca nobletea sentimentelor innascute. In mizerie insa, nu le mai pastreaza nimeni si niciodata. In mizerie, omul nici nu este macar alungat din societatea umana cu batul, ci maturat cu tarnul, ca sa fie si mai umilitor. Si pe buna dreptate, fiindca in mizerie, chiar eu, cel dinatai, sunt gata sa ma insult pe mine insumi.”

3. „ Dar daca gresesc?! exclama el deodata, fara sa vrea. Daca, in realitate, omul nu este ticalos – omul in genere, semintia umana – atunci toate celelalte nu sunt decat prejudecati, temeri scornite de mintea noastra, si atunci nu mai este nici o stavila, toate sunt asa cum trebuie sa fie!”

4. „Scorneste ce vrei, dar sa fie din capul tau si am sa te sarut din toata inima! Sa minti cu originalitate este aproape mai bine decat sa repeti adevarul spus de un altul; in primul caz esti om, in cel de-al doilea – papagal! Adevarul n-are sa fuga, dar viata o poti baga in mormant; au mai fost cazuri.”

5. „Cine are constiinta, sa sufere, daca devine constient de greseala lui. Asta-i va fi pedeapsa – in afara de ocna, bineinteles.”

6. „Iar atunci cand inima unei fete incepe sa simta mila, asta-i foarte periculos pentru ea. Are sa vrea neaparat si sa-l „salveze” pe acel om, si sa-i deschida ochii, si sa-l invie, si sa-l intoarca spre teluri mai nobile, sa-l readuca la o noua viata si activitate, in sfarsit, stii si dumneata tot ce se poate visa in genul asta.”

7. „Cucerirea unei femei, mijlocul care n-a tradat niciodata pe nimeni si care impresioneaza absolut pe toate, fara exceptie. Acest mijloc arhicunoscut este: lingusirea. Nu exista pe lume ceva mai greu decat sinceritatea si ceva mai usor decat lingusirea. Daca in sinceritate se strecoara numai a suta parte dintr-o nota falsa, se produce o disonanta si apoi e bucluc. Daca in lingusire absolut toate notele sunt false, ea totusi face placere si este ascultata fara suparare. O placere grosolana si totusi placere. Oricat de grosolana ar fi lingusirea, ea pare cel putin pe jumătate adevarata. Si asta la toate straturile sociale, culte sau inculte. Chiar si o vestala ar putea fi sedusa cu ajutorul lingusirii. Ce sa mai vorbim atunci despre muritorii de rand?”

8. „Fiecare cauta sa fie fericit si cel care izbuteste sa se insele singur, o duce bine.”

9. „Ce mangaiere poate fi ca peste opt ani nu va avea decat treizeci si doi de ani si ca la varsta asta se poate reincepe o viata noua? Pentru ce sa traiasca? Ce sa spere? La ce sa nazuiasca? Sa traiasca numai sa traiasca? Dar de totdeauna a fost gata sa-si dea viata pentru o idee, pentru o speranta, chiar si pentru o iluzie. Niciodata nu i-a fost de ajuns numai sa traiasca; intotdeauna a dorit mai mult. Poate ca numai datorita puterii pe care o aveau dorintele lui se socotise candva un om caruia ii este permis mai mult decat altora.”

Recenzie Crima si pedeapsa